Visez ca sunt fericit. Mereu visez si intr-una ca este una. De se intampla cateodata sa nu mai visez mai trag o tura prin viata. Se intampla si nu regret. Mereu diferit. Mereu la fel. De cateva ori ma joc cu aceste cuvinte, alteori gasesc altele, niciodata nu’s la fel; difera starea de spirit. Spirtul este pentru medicina. Alcoolul este pentru voi. Plimbare prin viata, ganduri fara directie. Stele fara cer. Ganduri care influenteaza. Influentez fara gand masa de oameni care imi trece prin fata si ea nici nu stie. Gandirea este depate… mai depate… Viitorul este aproape… mai aproape de prezent decat m-as astepta. Ganduri si vise. Ganduri si vise far’ de inteles.
Ma opresc. Alcool. Pa.
Un criminal este condamnat la moarte.
El este pus sa aleaga intre 3 camere:
- prima in care era plina de flacari mari Continua »
Ea este Wendy! Si da… este o ea, dar din nefericire este foarte blanda…
 Dar eu tot n-as mangaia-o macar… de oricat de multe ori mi-ar zice stapanul ei ca este blanda… (Hai sa fim seriosi!)
- Evidentiator de culoare neagra
- Cursuri si legislatie rutiera in Braille
- Pasta corectoare transparenta
- Tabla de dartz gomflabila
- Aer conditionat pe motocicleta
- Pasta de dinti cu zahar
- Post-it-uri cu superglue
- Un sistem prin care sa reportezi caderile de curent prin internet…
Voi mai stiti? Ca sunt tare curios….
Nu imi place sa scriu prea mult, pentru ca nu imi place sa citesc prea mult si, ii inteleg pe aceia care nu reusesc sa citeasca ceva anume… o fii din cauza stilului… nu stiu… nu sunt sigur ( dar ar fii bine daca ar fii sa incerci sa citesti si alte stiluri)…
Hai sa nu bagam in chestii din aceastea, grele, pentru unii cam fara inteles, si hai sa va spun ca imi place berea. La inceput imi placea vinul, mai ales ala alb chiar daca eram foarte mic; dar de bere, care atunci mi se parea destul de amara nu o puteam suporta. Poate m-am obijnuit in timp…
Stiti, sunt unele lucruri cu care abia in timp te obijnuiesti: la inceput iti sunt “amare”, iar cum trece timpul te obijnuiesti… asa si cu tigarile…
Fumez, dar nu imi place sa fumez singur… singuratatea mai cere o tigara si cateodata chiar ucide; as mai vorbii despre asta, dar nu imi place!
Dar imi place clima la noi: este din ce in ce mai calda. Desi acum cativa ani verile erau si ele cat de cat mai cu precipitatii, chiar nu erau cum sunt acum. Mie imi plac mai mult iernile, sau ma rog, imi placeau mai mult din cauza zapezii, ghetei si a tot ce tine de iarna: mancare grasa, saniuta, frecat menta…
De la un timp tot frec menta si cred ca ar trebui sa ma apuc de munca… si chiar asta am sa si fac…
( poveste de adormit copiii care include si o morala, dar este adresata oricui… asta ca sa nu credeti ca am innebunit ) Continua »
Cu ochii la cer si picioarele pe pamant, ma intind sa prind un melc agatat de o ramura de nuc.
ma intind apoi la soare, cu ochii inchisi, dar cu fata spre soare… sa adorm… stau si ma gandesc de ce visez prea mult.
De ce dorm prea mult si visez la fel de mult?
De ce dorm ca sa visez si visez ca sa dorm…
Deja trebuie sa va dezamagesc pentru ca n-o sa vorbesc de doua rame decolorate de caldura, desi ar trebui. Nici despre un cocos infoiat inmuiat de caldura nefireasca, desi ar trebui, dar si nici despre o barza, stiti voi mai departe.
V-am atras pentru inceput atentia, acum as mai dori s-o retin inca un moment sau doua, asa ca faceti-va comozi ca s-ar putea sa dureze ceva.
Probabil ca nu voi vorbi de scoala, pentru ca eu la fel ca si voi, probabil v-ati saturat de ea. Indiferenta de varsta pe care o aveti acuma. V-a ajutat scoala chiar atat de mult in viata? Daca da, sunt chiar curios… Continua »
[youtube RdYEkZL9KPM]
Va plac glumele?!… Hai sa zicem ca da… si probabil ca ati auzit si voi vreodata cate una… glume d-alea cu cioc-cioc…
Voi bateti la usa, eu raspund si voi dati replica… Stiu ca nu prea va intereseaza, dar macar incercati, nu pentru voi, macar pentru cei care vor citi dupa voi. Continua »
Stiu ca probabil o sa fiu atacat de multi pe motivul ca sunt rasist, dar ce voi scrie mai jos sunt doar niste adevaruri generale (putin umflate cu pompa), lucruri pe care la vad, le observ si cateodata le mai aud si de la altii.
Acum nu sunt numai rasist sunt si foarte realist, asa ca gandeste putin inainte sa judeci, mai ales ca n-am pomenit nimic de culoarea pielii. Eu nu judec doar infatisarea, judec si dupa alte norme… care altele? Citeste in continuare.
Am impartit toata discutia asta in 13 pasi:
1. Trebuie sa fii rasist. Daca nu esti tigan si nu furi de la orice roman care iti iese in cale, onoarea ta va fi patata de niste fapte bune. Nu zic ca nu sunt si tigani de treaba, dar eu n-am intalnit nici unul. Si partea cea mai tare la discutia asta rasiala este ca, daca ii zic unuia public ca este tigan, sunt acuzat, iar daca imi zice el ca sunt roman, el nu pateste nimic, nu este judecat, absolut nimic.
2. Trebuie sa ai mult aur. Aurul trebuie sa-l porti pe toate cele 20 de degete, si nu cumva sa-l uiti pe ala mic si negru de respira greu dintre picioare; cercei, salbe de aur, monede de aur… tot ce poti agata pe tine. Si totusi daca ti-ai lua o coroana, asa cum aveau regii, nu ti-ar sta putin mai bine (mai ales daca ai dintii placati cu aur), ca intr-o zi de vara sau oricare alta, numai luminoasa sa fie, sa bronzezi tot ce misca in fata ta… Continua »
Vreau sa fiu un supererou, sa-mi imbrac chilotii peste colantii stramti pe al meu picior plin de floace, bronzat a la tractorist. Vreau sa zbor cu viteza melcului beat fiindca ii fluturau ochii. Vreau sa am o emblema cat mai penala pe fund sa stie toata lumea ca sunt un erou de cartier. Vreau sa nu primesc bani, ci doar plata in natura: un peste putred peste fata de la un mos care a alunecat pe un cutit cu care intindea margarina ieftina si nu a vrut sa fie ajutat; o clasica geanta in cap de la doua plodoaice care se cred mari.
Vreau sa fiu supererou si sa ma mandresc cu parul de pe piept.
Simfonie de vise, de culori, de cuvinte fara sens care se leaga, unul de celalat, fara inteles profund, aparent, neinteles, dar aparent doar la suprafata. Nu gandesc doar pur si simplu scriu… Vine vara iarasi… si desi totul ar trebui sa fie bine, desi ar trebui sa fie… dar nu este.
Arunc un zambet fals aici, arunc unul mai departe… poate regasesc sentimentul… uit pentru o secunda si in urmatoarea imi amintesc; este o deprimare indusa, fara stare, atat , caci mai mult nu o las … sa se intinda mai departe…
Oare traiam intr-o lume fara sentimente, vorbesc oare fara sa stiu?
Vara a venit si chiar nu ma simt innebunit de fericit…
De unde pana unde legatura dintre viata si [tag]clisma[/tag]?
Pentru ca atunci cand te simti foarte bine, vine cineva si iti baga ceva in cur si iti pompeaza lichid, pana nu mai poti sa te abtii si trebuie sa te duci la baie sa-tzi dai drumul la cultura, ca atunci cand faci caca cu stropi!
Exemple: la [tag]spital[/tag], cand incearca sa-ti bage cate un tub pe fiecare gaura ( baieti… sa stiti ca puteti avea si unul in penis, dar dupa s-ar putea sa nici nu se mai scoale catva timp bun…) cu consecinte cataclismice pentru individ; la inchisoare: cand devii curva cuiva ti se face tot timpul…. clisma… (asta din perspectiva unul barbat);
Exemple asemanatoare: in armata, marina sau unii marinari ( aici clisma se face de buna voie datorita inclinarilor sexuale favorabile)… :))
Ce este o [tag]clisma[/tag]?
(o imagine imagine valoreaza cat o mie de cuvinte)
Inspiratie: evitarea a doua clisme in spital($$$) si sondarea prin penis; atunci cand nu incearca sa iti bage ceva in posterior, incearca sa gaseasca alte gauri… cica pentru binele tau… pe dracu… ramai traumatizat pe viata…
Stiati ca?!
- Se face clisma inainte de sex anal…(de pe net)
- Japonezii au inventat o toaleta inteligenta care iti face clisma automat…(de pe net)
- Cica face bine la intestin… (de pe net)
- Cica sunt unii oameni platiti numai sa faca clisma la oameni…(de prin [tag]spital[/tag])
Daca e cineva caruia ii plac sau nu clismele sa ma anuntati si pe mine. OK?
My blog is worth $6,209.94.
How much is your blog worth?
… pe dracu…
de ce mi-am luat eu libertatea sa fac un post pe blogul altuia? nu stiu… poate pentru ca blogul meu ma plictiseste si e prea siropos, poate pentru ca e 7 fara 10 dimineata si eu nu am nimic mai bun de facut decat sa stric munca lui flo.
mda… azi e 1 mai. traiasca PARTIDUL MUNCITORESC ROMAN! traiasca!traiasca! azi ne ducem toti, cu manelar, cu catel, cu cd-uri cu gutza, cu bicul cumparat de la billa si cu berea burger la saraca padure. viata lunga mintii romanului care este care nu-i!
si cam atat despre ziua de azi, care trebuie consemnata pe toate blogurile, sa nu zica lumea ca noi nu avem respect pentru muncitorii patriei. si ca sa fiu in spirit, sa nu uitam sa varsam o lacrima pentru raluca stroenescu aia, obsedata care a murit de surmenaj. trist, trist foarte, aproape ca imi vine sa plang(cata sensibilitate, ceva ce n-ati vazut). si acum ca m-am comportat ca un blogger(sper ca asa se scrie) obisnuit, sa scriu si ceva frumos….
ce anume?
habar n-am Continua »
Incercarea mea de a face o transmisie de la fata locului (adica de la operatia lui Florin) a fost oprita de cei din jurul meu care nu stiau unde se afla spitalul militar. Si nici el nu mi-a zis…ma rog..data viitoare.
De ce am eu impresia ca voi ma urati pe mine?
Florin iar mi-a lasat blogul lui pe cap. De data asta pentru o saptamana. Partea nasoala e ca nici macar nu ma plateste bine. Ar trebui sa-mi fac sindicat…ma rog nu asta e important. Important este ca de acum incolo o sa va stresez eu.
Pa :)
Toata lumea viseaza, fie ca viseaza cat trebuie (mai mult sau mai putin) sau fie ca isi amintesc visul sau nu. Ca sa stii daca ai visat intai trebuie sa-ti amintesti visul, apoi sa decizi daca a fost bine sau nu. Nu conteaza locul unde adormi, conteaza ce visezi. Cateodata visam si cu ochii deschisi sau daca ma gandesc mai bine o facem de prea multe ori: gandurile, ideile, fanteziile (de ce nu?!) te rup din realitate pentru cateva clipe de detasare, placere sau ganduri nebune […]
Ti s-a intamplat vreodata sa-ti fie frica sa te culci, fie din cauza unui vis urat, fie din credinta ca nu te vei mai trezi? Se intampla rar, poate niciodata, poate doar odata in viata unui om, dar poti fii sigur ca asemenea moment marcheaza viitorul unui om. Un cosmar este acel vis nocturn sau poate fii cateodata si cu ochii deschisi, care provoaca teroare absoluta in psihicul visatorului… Probabil asta-i momentul in care incep sa povestesc si chiar asta o sa si fac.
“Un vis fara speranta a cuprins de odata intr-un miez de noapte un trup inconstient. Un vis de 3 secunde dureaza, ca intr-un infern, o eternitate… Pentru ca visam prea putin, dormim prea mult si atunci cand ne trezim ne amintim prea putine… nu ne amintim niciodata inceputul unui vis, sau tot visul, ne amintim doar ce ne marcheaza… asa si el…
In exterior este plin de sudori, spasme si miscari bruste la fel ca intr-o confruntare, la interior fiecare nerv era in plina activitate, iar mai la interior, in sinea lui, in mintea lui, acolo unde se petrece visul sunt trezite atat amintiri vii din razboi cat si imaginatia bogata… carnagii, capete fara trup, trupuri fara capete zbatandu-se dupa o explozie ca o gaina abia decapitate… copii fara maini, copii fara picioare… copii care nu mai sunt copii… totul se amesteca in vis, se dilata, ca intr-un iad…”
Daca tu ai fii in locul lui … tu ai mai putea dormi, ai putea sa te culci la loc stiind ca iti vei visa toate pacatele tale si ale altora? Tu ai putea adormi?”
Morala: “Nu mai visati opriti razboaiele!”
P.S. Eu nu visez urat niciodata… si asta cred ca este un lucru bun… pentru ca de la un timp nimic nu prea ma mai poate speria…
P.S.2 … si profa de romana zicea ca eu sunt analfabet… si eu care aveam aceiasi parere despre ea…
Pseudo poveste sau ghidul incomplet la cum să scrii o poveste.
Materiale necesare:
- Inspiraţie;
- Sa ştii cam ce vrei să faci sau unde vrei să ajungi (o idee principală sau mai multe)
- O introducere
… timpul nu exista, este doar relativ …
… noi un punct si restul univesul …
Copacii soptesc, in miez de noapte, sunete monotone de vant suflate – ingânând a cuvinte. Apoi se face liniste. Intuneric tot ramane. Timpul se incetineste si, apoi, se opreste. Totul, dar absolute totul aflat in miscare: copaci, crengi, crengute, frunze, ierburi si buruieni, se opresc impietrite de timp. Dar ele nu simt nimic. Pentru ele nu s-a oprit timpul. In departare, desi timpul s-a oprit, se misca o umbra. Usor, usor – de sus in jos si de jos in sus – totul este oprit, impietrit si suspendat. Totul e oprit, dar totusi este in miscare. Umbra se misca! Din departare devine apropiere – umbra devine mai mare. Din apropiere devine cetru – umbra continua sa creasca – se opreste – admira – pleaca mai departe. Din apropiere devine departare – umbra tot mai mica, din ce in ce mai mica. In departare chiar si dispare. Usor se vede o raza de miscare: mai intai la o frunza, uitata undeva deasupra, intr-un loc nefiresc; apoi o creanga, un copac, toata padurea. Padurea revine la normal, incet, incet, fara sa-si dea seama ca a fost moarta, moarta pentru o umbra. O umbra…
Incepe ploaia…
La marginea unui stalp oarecare statea un om mai aparte, deosebit printr-o statura telegrafica de noi. Zgomote ciudate, de votca aruncate, de un gard alt om se tinea sa nu scape, in bot, ca altfel poate, nu era posibil. Cele doua priviri se intalnira, una treaza si la inaltime, si una tulbure si distrata, peste tot aruncata. Unul tacu, celalalt cu gura deschisa, ca alfel nu putu, incepu sa respire vorbe, incet, incet, bolborosit si prin stopi de alcool distilat, arund incet sunete catre stalpi, ca atat vedea. O “cioara vopsita”, pe numele ei de papagal, de pirat, Roger, se arunca zburator de pe un fir din departare spre creanga unui stalp, pe care se si aseza. Mai jos, sub “cioara”, o discutie incepu: despre borcane, despre sticle, despre damingene si butoia, ca doar asa se incepe o discutie intre doi oameni hidratati… prin si despre alcool, distilat, rafinat, dublu rafinat si foarte inflamabil. Si cat statu cioara la ascultat, multe a auzit, multe prosti, multe adevaruri si putina intelepciuna izvorata de undeva dintr-o parte uitata treaza.
Important fiind, ca dupa ce a plecat cioara…, relatia se raci, si cel agatat de gard si cel de pe langa stalp, si adormira unul langa altul al mai mic pe al mai mare, undeva prin iarba, intre stalp si gard, ca doar era aproape. Somn usor alcoolicilor!
E liniste. Deschide ochi. Deschide-i bine. Nu esti orb, esti doar in bezna. Putin ametit, putin buimac, te intrebi unde-i ajuns. Poti sa simti miros de lemn, de lemn proaspat taiat si scrijeluit. Incepi sa te misti, cel putin incerci. Tot intuneric e si liniste. Incerci apoi sa pipai o cale de percepere… a locului in care te afli, in care esti. Un gand negru iti trece prin cap si nu vrei sa-i dai crezare. Incerici sa te indoi, sa te misti, sa te reusesti, dar nu-i loc. Desi este destul de stramt, incerci sa indoi o mana si reusesti. Esti ca un orb care abia invata sa-si foloseasca mainile sa citeasca. Si tu acum citesti: fiecare fibra, fiecare denivelare, fiecare damb, fiecare nod. Este lemn. Este o scandura de lemn. Sunt scanduri de lemn. Esti intre scanduri de lemn. Esti INGROPAT! Esti intr-un cosciug si nimeni nu stie! Esti ingropat si nimeni nu stie ca traiesti! Te panichezi, lovesti, te lovesti, zgarai, te ranesti si fara nici un folos. In curand o sa mori. Iti trece din nou viata prin fata, mori cu fiecare secunda si tu nu poti face nimic. O sa mori si tu nu poti face nimic…
… ploua … este mai cald, dar tot este rece… iar ramele ies la plimbare… incet.. incet.. se plimba pe asfalt… incet … incet…
Vad peste tot idei, dar ori sunt prea mici si insignifiante, ori sunt prea marete pentru a fi ale mele. Deci in momentul asta pur si simplu nu stiu despre ce sa scriu. Ahh.. stiu o sa aberez :D, asa ca uite ca urmeaza un fel de poveste absurda. Tu esti tinta!
Roşu. E totul roşu. Se invârte, se dilată, se deformează şi este roşul peste tot numai roşu. De sus pană jos şi dintr-o parte în cealaltă: este roşu. Este sânge. Sânge coagulat, infectat cu ură, scurs din tavan păteaza infectul numit covor şi cultura de viermi de sub el, ramasă din trecut, dintr-un trecut foarte apropiat, şi din acel punct în timp -pustiu.
Nu te uita in sus, căci nu trebuie să vezi. Nu te uită in sus, căci nu este vis şi nu este nici coşmar, şi nu ai să te trezeşti atunci cand ai să privesti. Nu te uita in sus. Nu trebuie sa te uiti in sus. Nu. Te. Uita. In. Sus.
Fugi, este momentul sa fugi. Simti ca se misca despra ta, picurand sange, in şuvoaie, fix prin faţa ta. E clasic: te uiţi în sus si mori! Nu te uita in sus. Orice ai face, nu te uita in sus. O sa inclini capul si deasupra ta ceva fara forma, dar cu viata, ceva ne mai intalnit, dar nu o sa fii primul care a vazut şi nici primul care a văzut si a supravietuit sa povesteasca. Fugi!
Apucă uşa, putrezită pe dinauntru, din faţa ta, de mânerul ei de cupru verde si rece. Fugi! Fugi! Acum este monentul să fugi. Alta posibilitate nu o să mai ai, aşa că fugi! Deschide. Inchide. Şi FUGI!!!
Stânga. Dreapta. Dreapta. Stânga. Drept inainte prin apa. Nu eşti in canal şi nici într-un subteran părăsit – e labirint. Din nou: stânga, dreapta, dreapta, stânga şi ajungi de unde ai plecat. Incerci din nou, dar te invârţi in ceruri. Dreapta. Stânga, dreapta, dreapta, stânga, dreapta şi ai ajuns din nou in acelaşi loc. Dar stai! Deasupra este scaparea si sub tine este abisul. Sub tine este abisul si deasupra este scaparea.
Te arunci, te prinzi ÅŸi incerci să te agăti. Te prinzi cu o mana, te prinzi cu trei degete, mai ramane o unghie. Cazi in apa, te scufunzi, mai mult, tot mai mult. Abisul te atrage spre uitare. EÅŸti deja ca ÅŸi uitat. Ultima gură de aer ÅŸi esti sub apă, eÅŸti in mâl ÅŸi te invârte in cercuri ÅŸi spirale. Tot mai jos si tot mai jos. Nu mai este nimic de facut acum…
Simţi că se termină, simţi că ajungi la final, simţi că ajungi in abis. Dar nu esti. Nu eşti nici macar aproape să ajungi acolo. Dar nici foarte departe. Esti pe scaun şi esti in vis. Multumesc ca ai citit.
Bibliografie:
- O minte bolnava.
- Hate music. :)
- Dictionar de metafore.
- O reverie in ora de mate.
- Holograma spatiotemporala de aberatie #-o