Cred ca este momentul sa-i spun adio blogului. Nu-l inchid, dar n-o sa mai scriu in el. Il omor. Il las sa moara singur intr-un colt virtual. O sa-mi amintesc cu drag de el. De cele 8 luni in care in fiecare zi m-am gandit… “azi ce-o sa mai scriu?”, “o sa le placa la fel de mult cum mi-a placut si mie?”. Am descoperit multe… am descoperit ca oricine poate scrie… am descoperit oameni noi, am citit gandurile altora (alea scrise, nimic paranormal)… am vazut diverse perspective…
Motive:
1 bac
2 timp din ce in ce mai redus
3 scoala
4 (cica) m-am apucat de invatat…
Asta-i postul numarul 402… si este ultimul…
Adio dar… ramai cu mine….
Desi cica a inceput toamna, eu imi mai voi lua inca o vacanta de vreo 7 zile. Voi pleca pentru a 3-a oara la mare in noaptea asta. Vorbim peste o saptamana! :D
Spuneam ieri de concursul de la cei de la Engadget… Azi pe la 1 cand am intrat, din cauza unei mici erori de calcul de diferenta de ciclu orar am ajuns exact cand se termina prima runda. Mai exact dupa 4 minute. Dar am reusit sa intru in ceea de a 2-a runda.
Regulile sunt simple: trebuie sa lasi un coment odata la 6 ore la articolul care tine de runda respectiva si esti inscris in concurs…
Nu mai spun ca erau cam 9000 de comenturi, deci cam o sansa din 3000 ca sa castigi ceva. Premiile principale au fost o camera foto si un player de 4G… :D
Poate aveti voi noroc, asta in caz ca n-am eu. :P
Si ca sa va explic de ce nu prea am mai fost activ pe blog, am sa va spun un singur lucru, dupa care sa deduceti si voi:
Cu cat viata unui om este mai interesanta, cu atat are mai putin timp sa scrie… :D
Visez ca sunt fericit. Mereu visez si intr-una ca este una. De se intampla cateodata sa nu mai visez mai trag o tura prin viata. Se intampla si nu regret. Mereu diferit. Mereu la fel. De cateva ori ma joc cu aceste cuvinte, alteori gasesc altele, niciodata nu’s la fel; difera starea de spirit. Spirtul este pentru medicina. Alcoolul este pentru voi. Plimbare prin viata, ganduri fara directie. Stele fara cer. Ganduri care influenteaza. Influentez fara gand masa de oameni care imi trece prin fata si ea nici nu stie. Gandirea este depate… mai depate… Viitorul este aproape… mai aproape de prezent decat m-as astepta. Ganduri si vise. Ganduri si vise far’ de inteles.
Ma opresc. Alcool. Pa.
In ultimele 3 saptamani am reusit sa fac scoala de soferi si sa iau carnetul, iar acesta este motivul pentru care nu am fost prea activ pe blog… desi mi-a fost mai usor sa postez pe fotolog si asta am si facut… De maine, daca nu mai intervine ceva, revin in forta si la normal (sau peste)…
O zi buna… ;)
De cateva saptamani am inceput scoala de soferi si am reusit sa intru intr-un program foarte solicitant, care ma lasa “leguma”, moart de oboseala…
Nu’s pericol public, doar la garari inca mai am probleme si abia vineri am examenul… mai slabut la partea teoretic, dar inca mai am ceva timp… Daca trec din prima o sa fiu fericit, daca pic la traseu… o sa fiu putin amarat… iar daca pic la chestionar… sunt chiar prost… dar ma rog… noi sa fim fericiti…
Revin cu detalii vineri sau sambata seara!
Sigur ca da! Mai ales daca are peste 40 de grade ( ceea din imagine avand in jur de 50, facandu-si efectul chiar pana in stomac; nu iti simti limba daca o tii prea mult in gura )
Am fost 3 zile la mare, am prins si cea mai urata vreme posibila (furtuna aia despre care se tot mananca cacat la TV), dar am prins si soare si caldura. Revin mai tarziu cu detalii.
Se intampla de cateva zile ca temperatura aerului sa-mi afecteze gandirea si moralul. Probabil stiti si voi acea senzatie de letargie, ca sa nu-i zic lene… Ideea de baza fiind caldura prea mare, prea anormala pentru zona in care traim. Au mai fost vremi asa calde… dar nu cred ca a fost chiar asa de mare caldura si care sa dureze atata timp…
A trebuit sa ies pe la 3 dupa-amiaza si am vazut la un ceas public, care arata si temperatura, ca era 38°C… si chiar abia mergeam… sper sa se mai racoreasca cat de curand si am sa fiu multumit.
Vine acum intrebarea: ce se intampla cu planeta? Suntem oare impinsi in confuzie de cei “mari” care vor inca sa mai faca bani?
Daca planeta trece printr-un proces normal de incalzire si racire, atunci de ce nu ne convinge si pe noi, pe toti ca nu este din cauza poluari? Citeam undeva ca cei de la televiziunea FoxNews)duc o campanie anti-incalzire-globala si incearca sa dezminta toate ipotezele cu referire la aceasta (si chiar au platitgasit experti care sa confirme acest lucru) . Iar acest lucru se intampla pentru ca unii americani sunt atat de prosti incat mai cred ca soarele se invarte in jurul pamantului ( cam ~20% daca va intereseaza asa mult ). Si poate ati auzit toate bla-bla-bla-urile despre massmedia, dar un lucru este foarte clar: informatia face diferenta dintre viata si moarte. Poate exagerez putin, dar cu cata ai mai multa informatie si cu cat controlezi mai multa, vei avea mai multa putere.
Credeti ca va mint?! Atunci de ce nu (mai) stie nimeni clar despre ce se intampla cu planeta; sau mai bine zis ce cauzeaza aceste schimbari…
Il asteptam pe Dumnezeu sa se coboare din ceruri si sa ne salveze sau facem si noi ceva sa ne salvam pielea?
Sunt mai bogat cu 25$
Facand 4-5 review-uri pe parcursul a 2 luni am reusit sa strang cam 25-30 $, care i-am primit azi sub forma unui cec in valoare de 25$….
Stiu ca nu-i prea mult… dar pe mine, pentru cata munca am depus ( cam 200 de cuvinte pe review ~ 5$) sunt foarte multumit…
Singura problema acum este unde ma duc sa scot si eu un cec. Are idee cineva de la ce banca as merge la sigur sa pot scoate?
Azi?! Ce este azi? Se intampla a fii 6 luni de cand am postat pe primul meu blog si cam 5 luni de cand l-am adus Cutia Rotunda la viata ( moment in care am realizat ce usor este sa scrii ).
Tocmai am depasit pragul de 20 de mii de vizite si peste 9 mii de vizitatori in ultimele 5 luni. Un lucru imbucurator as putea chiar spune, mai ales daca luam in calcul, din luna in luna, ca aceasta cutie este din ce in ce mai vizitata…
Peste 2 milioane 300 de mii de secunde pe blog de voi, cam cat o luna de februarie petrecuta de la un cap la altul doar vizitandu-mi blogul… tare nu?
Planuri de viitor?
Mai mult, mai bun si mult mai interesant ( sau cel putin asa imi doresc).
Urati-mi succes!
Am fost la Marea Neagra.
Raceala. Pastile. Tuse. Muci. Transpiratie. Pastile. Pastile. Plaja. Soare. Baie. Dorinta de absinthe. Lipsa de absinthe. Baut suc. Somn. Sforait. Plaja, baie, somn. Plaja, baie, bere, somn. Sforait puternic. Plaja… plaja.. somn, somn… Alcool. Rasarit. Somn. Vin sintetic cu suc. Vama. Plaje meduze. Cerul se invarte. Rece. Taietura. Lovitura. Bagat degete pe gat si voma.
Cam atat. Pot sa povestesc multe, dar prietenii mei deja stiu restul.
Maine dimineata plec la mare. Pentru 7 zile. Pana atunci va m-ai vedeti cu blogul meu pentru ca are destule sa va prezinte si in zilele urmatoare…
Ieri, mai spre dimineata, am observat ca nu imi este deloc bine, ba mai mult, chiar am febra destul de mare. ( la inceput am avut 37,9 ). Iau eu doua antibiotice, pentru ca altceva nu prea mai era in casa, si ma pun in pat sa clocesc, poate, poate imi mai trece din febra.
Dupa inca vreo jumatate de ora, poate o ora, mi-am mai luat inca odata temperatura, sa vad daca n-a mai scazut un pic, (ca doar deh… maine plec la mare si trebuie sa fiu sanatos). Nici o schimbare in bine, crescuse pana la 38,1 ( nu-i mare diferenta, stiu ). Apoi imi fac eu un ceai de tei, pun si o lamaie si ma apuca transpiratia si ma bag in pat. Febra deja crescuse la 38,9. Continua »
De ce nu-i mai pun titlu? Pentru ca pur si simplu nu are nevoie. De ce tot ce zicem si facem trebuie sa fie catalogat?
Acum probabil va intrebati de ce va pun voua intrebarile sau va intrebati ce am patit. Pai, sa fiu sincer, nimic. Absolut nimic. Nu se mai intampla nimic interesant, nimic amuzant. Poate ca nu ma uit destul de mult la tv sau poate este ca nu ma uit deloc si asta ar fii problema, dar pur si simplu ori nu stiu ce sa scriu.
Sau probabil din cauza calduri anormale. ( Welcome to hell! )
Cel mai mult imi place este ca mai nimeni nu asculta nebunii aia care au facut cercetari. Dar de ce sa-i credem? Nu-i mai important sa vada toata planeta o stire despre nu stiu cine, care se caca bani si inghite la fel de mult. Ma rog toata lumea vorbeste, dar nimeni nu face nimic. Se mai gaseste cate unul din cand in cand sa se trezeasca si sa tipe in gura mare, ca ce se intampla nu este normal, dar si eu, ca probabil voi toti, nu prea i-am bagat in seama.
Ma opresc aici si revin la ideea pe care la inceput am avut-o in minte. Vroiam sa va anunt ca mi-am facut un program de scris sau ma rog, ceva de genul. Sa va explic cum vine asta: in fiecare zi a saptamanii voi posta articole pe diferite teme sau pe diferite structuri. Nu o sa tin cont numai de el, dar o sa fie ca un orar.
De ce am eu nevoie de acest lucru?
Pai hai sa zicem ca poate plec undeva, poate intr-o zi n-am chef asta o zi, doua poate o saptamana… ( a se vedea ziua ieri: primul filmulet care l-am gasit, l-am si postat… ). De exemplu maine, vineri… o sa postez linkuri catre cele-mai-cele pagini ale saptamanii.
Nu cred ca v-am lamurit, dar macar sa nu va speriati cand vedeti ca o sa se diversifice continutul…
Dupa mine este un lucru bun, dar as vrea sa va aflu si voua parerea. Nu ezitati sa comentati!
Este vorba de scoala. Mereu este vorba de scoala mai ales cand in viata mereu ai nevoie de ea sau cel putin asa se zice. Nu stiu la ce ma ajuta scoala si nu stiu cat o sa ma ajute in viata, cel putin in modul in care este in momentul de fata.
Iar eu nu stiu, chiar nu stiu ce voi face anul viitor. *(oftat)*
La anu dau bacul si inca nu m-am hotarat la ce facultate voi intra. As fi tentat de jurnalism, dar ceva imi spune ca n-am stofa sau poate o fii doar un dracusor rosu pe umarul meu drept care imi spune lucrul asta.
Da. In sfarsit a venit si vara. Hmmm… eu de fapt asteptam vacanta. De fiecare data astept vacanta, mai ales vacanta mare. In fiecare an o astept crezand ca am sa scap de scoala, plictiseala…. si cam toate problemele… Dar ma mint singur. Stiu ca nu-i un lucru prea bun, dar mie imi place sa-mi creez iluzii si apoi sa fiu deziluzionat… devine o obijnuita destul de neplacuta.
A venit vara, vacanta, n-am bani si nu-mi pasa…
De atunci am un gust dulce, desi este ranced, chiar putrezit. Simt acel gust obsedant de cateva zile. Poate mi-a ramas intre dinti intre dinti de atunci putin sange… de atunci […]
In ultimele nu mai la asta ma gandes, daca trebuia sau nu sa fii fac aia. Era putrezita pe dinauntru, chiar n-aveam ce face. Eram pur si simplu obligat. Trebuia s-o fac. Simteam cum o roade pe dinauntru. Pur si simplu am luat lemnul ala si[…]
Da, a trebuit a fost necesar, trebuie, trebuie… buna scobitoarea asta cand ai nevoie de ea. Neaparat trebuie sa ma duc pana la macelarul-de-dinti sa-mi plombeze maseaua. Stie cineva cat mai costa o plomba?!
Abia mi-a trecut mirosul, miroseam a cioban, parca as fii fost la muls oile dis de dimineata. Dar de ce s-a intamplat asta? Pai hai sa va povestesc…
Scopul zilei de azi a fost putina distractie, dar desi coordonarea si organizarea a fost putin deplasata, in general a fost bine… Iar principala idee a fost ca eu si inca un coleg sa bem 3,5 litri de lapte fiecare cat mai repede si fara sa vomitam. Vezi filmuletele 2 si 3 din Puke Compilation.
Stiu ca o sa vi se para ciudat, dar din moment ce am propus sau mai mult mi s-a propus, cica a trebuit sa ma tin de o promisiune si asa am inceput BoralaFest…
Continua »
Azi, duminica, o zii ca oricare alta a inceput normal, cu tot ce implica ultimul cuvant, in general rutina din fiecare saptamana; numai ca de data asta la geam nu ma mai intampinau niste crengi goale si neprimitoare, ci niste verde, sub forma de frunze. Si nu orice frunze, ci sub forma de flori, ca sa nu mai zic ca erau si flori de salcami.
Ca sa trec direct la subiect, adica la ciudateniile de azi, am sa incep sa povestesc ce imi amintesc si este mai interesant. Totul a inceput in una din calatoriile mele cu autobuzul, de obicei normale, din aceasta dupa-amiaza. La inceput am avut noroc sa prind un autobuz bun inca de cand am ajuns in statie. Apoi cum m-am urcat, am inceput sa observ lume mult prea dubioasa, desi incerc sa ma mint, probabil veneau de la vreo biserica, de undeva.
Continua »
Dulcea deprimare, ma apasa, ma cuprinde, ma lasa fara suflare si ma trimite in vise adanci, fara memorie, fara sentimente, fara de care s-a putea trai, doar daca le alungi cu o raza de speranta, dintr-un viitor venita…
Continua »
V-ati gandit cat efort si cat timp am depus eu in acest blog in ultimele luni?
Nu va cer bani, nu va cer lucruri senzationale, iar daca ma gandesc mai bine: eu nu va cer nimic; desi ar trebui s-o fac… bloggeri mai mari asta fac ca sa castige si ei niste bani, dar eu nu am de gand sa va stresez cu reclame peste reclame si alti gandacei.
Trebuie sa recunosc ca experienta din spital a fost destul de placuta in anumite momente, iar in altele… mai bine nici nu mai zic. Pot sa zic ca doar imi doresc sa nu mai ajung in spital sa stau atat in viata mea, poate doar in vizita la altii. As fii scris si in spital, dar nu prea aveam cu ce… iar pe acele 2 persoane (se stiu ele) care le-am rugat sa-mi aduca si mie un amarat de carnet(el) si un pix sau ceva de scris si s-au facut invizibile…
Asistentele au fost chiar de treaba cu mine, la fel si infirmierele.
Cateodata iti formezi o impresie proasta despre cineva, mai ales atunci cand iti face o injectie care sa-ti amorteasca tot piciorul, dar dupa aia dupa ce iti scoate atele de la operatie si tu ii pui cativa lei in buzunarul apretat, sa se aplece peste tine si sa te sarute pe frunte. Iti schimbi in totalitate parerea despre aceea persoana.
Majoritatea asistentelor erau asa, ca sa nu mai pomenesc ca mai toate erau tinere si aratau destul de bine si majoritatea cam stiau ce fac, in afara de sondare (care am auzit eu de la sora mea ca nu ar trebui sa doara daca se pricepe asistenta). Nu stiu cum m-au suportat o noapte intreaga la reanimare dupa ce am vomat jumatate de salon si nu stiu prin ce miracol sadic imi tot faceau ele ampiciline in fund, atat de incet, incat in 30 de secunde imi amortea piciorul… ehh.. noroc de o asistenta mai batrana care mi le facea in vena… in rest, da-i tare ca doar e barbat… :|
din Viata de spital - partea a Doua
din Viata de spital - partea Intai
Mi-e greu sa scriu pentru ca mi-e greu sa-mi amintesc… trece din ce in ce mai mult timp de atunci…
Concursul de sfoarait
Din 9 oameni macar unul sforaie zgomotos, melodic, pe dracu! Nu mai poti sa dormi, mai ales daca te gandesti ca sunt mai multi care sforaie, oricare ar fii motivele, la unison. Daca nu sforaia unul, sforaia altul, iar daca nu sforaia nici unul dintre ei, sfoiaiau ceilalti doi in cor… nicaieri nu-i mai bine ca acasa…
Ce se intampla atunci cand te plictisesti?
Incepi sa-ti imaginezi lucruri ca sa treaca timpul mai repede, ca de exemplu vezi o asemanare intre fostul politist care sta intr-un pat alaturat, care mai are si hemoroizi, cu ala din terminator 2, ala albicios, cu tample alungite, care omoara tot ce ii iese in cale. Dar dupa aia iti aduci aminte ca are hemoroizi si te reintorci la tetrisul tau.
Joci chestii stupide pe o “consola” care exista si acum 20 de ani… tetris…
Citesti… si razi de ala cu hemoroizi… >:)
Ce se intampla atunci cand auzi noapte zgomote ciudate?
Inseamna ca ori sforaie cineva, ori vorbeste cineva in somn. Ambele la fel de plauzibile… Vai! In ce fel vorbea mosulica ala in somn… si apoi te intorci cu greu la somnul tau.
Stiti ce este ala un ratoi?
Un ratoi este o plosca de spital pentru masurat cata urina faci. In salonul in care am stat eu cat timp am fost internat era si un mosulica asa mai cu ciroza, dar nu cu oricare de ciroza, mai era si apoasa ( adica avea burta mare si plina de lichid ). Iar cand ii venea sa-si faca nevoile, se dadea frumusel jos din pat, se aseza frumos intr-o pozitie confortabila, punea cucu in ratoi (ce zoofil suna…) si isi dadea drumul foarte zgomotos (ca atunci cand esti beat si vrei sa anunti ca esti beat, facand foarte mult zgomot). Iar dupa ce termina, punea frumusel cu ratoiul intr-o sticla de plastic, ca nu cumva sa se mai duca la baie.
Ce se intampla daca nu poti urina dupa operatie?
Vedeam eu babe mai fericite care umblau ele cu o punga de plastica cu un lichid in ele dupa ele si ma tot intrebam de ce sunt asa fericite, ca mai apoi sa aflu ca acelea erau sonde care aveau rolul sa stranga urina inca din vezica printr-un tub.
Sau daca ai noroc si esti barbat si din cauza operatiei mititelul este in greva si nu mai vrea sa urineze, primeste si el un tub, la fel de mare ca si la femei, de fapt cred ca este mai mare decat ar trebui sa fie… Asa si un vecin de prin camera… ajunsese sa planga de durere, pentru ca-i lasase asistenta o sonda din aia toata noaptea, iar a doua zi cand a vrut sa faca normal, ca orice om, nu mai putea de durere, vorba aia “te piÅŸi ace”; asa si el…
Numele meu este Capdefier Popa Florin. Nu, nu este o gluma asta-i numele meu de mic copil, Popa de la mama si celalalt de la celalalt parinte… nu stiu de ce il cheama asa, dar din cate am inteles ar fii vorba de o porecla (cica asa era inainte). In caz ca va intrebati daca capul meu chiar este de fier sa stiti ca nu are nici o legatura; poate ca sunt putin incapatanat, dar nu cred ca de la nume mi se trage.
Cand eram mic, prima data, cand mi-am dat seama ca numele meu este mai ciudat, a fost in primele zile de scoala primara, in care colegii tot faceau misto de numele meu. Si de atunci toata lumea tot ridica cate o spranceana cand aud pentru prima data numele meu. Oriunde ma duc (pana si in spital… :| ) toata lumea trebuie sa aiba o reactie, comentariu sau o replica comica, in functie de maturitate si cultura. Fiecare cu ce are mai multa…
1. M-am operat de apendicita acuta si atrebuit sa stau in spital inca cateva zile din cauza unor complicatii minore… precum: febra si apoi tratamentul pentru ea. Momentan trebuie sa stau linistit, n-am voie sa fac multe lucruri, dar si sa nu mananc anumite lucruri.
2. Nu stiu ce a facut lemon, dar ii multumesc… sper ca v-a distrat.. Desi unii dintre voi nici nu stiati ca mai respira blogul. (RUSINE!!!)
3. M-am ales cu Page Rank 5, mai mare ca a majoritatea bloggerilor buni din Romania (din cate am vazut eu azi), numai pe Zoso si vorba aia … :)… este unul din aia mai batrani.. :)… Asta inseamna ca’s pe drumul cel bun. Iar daca vreti page rank mare la blogurile voastre, incepeti sa comentati aici :)
P.S. Ma simt mai bine, ca doar de asta sunt acasa si inca voi mai sta pe aici, pentru ca asa trebuie.
P.S.2. Nu va speriati daca nu intelegeti ce scrie la pctul 3 sau daca tema blogul meu este schimbata.